Dean:

Pieptul mă durea cum ieșeam din camera ei.

Faptul că am fost forțat să ignor atâta durere într-un interval de două secunde era ceva peste care nu mă puteam împăca. Era ceva ce mă sfâșia, mai ales după perioada lungă de timp în care o așteptam zilnic.

Numărul lacrimilor pe care le-am vărsat fără să vreau în fața corpului ei adormit, în timp ce mă prăbușeam, mă sfâșia, și, deși m-am abținut în