Epilog

Luna

Două luni mai târziu

Țin scalpelul cu blândețe, dar ferm. Încerc să înăbuș o ușoară tremurătură și simt imediat pieptul lui Oscar apăsându-se pe spatele meu, în timp ce-mi apucă încheietura mâinii.

„Ușor. Nu vrem să atingem nervi care ne-ar lua durerea.”

Dau din cap și înfund vârful în carnea fragedă. Fratele meu scoate un geamăt moale. Sunt sigură că m-ar înjura dacă ar mai avea limbă