M-am așezat încă o dată lângă patul lui Bailey. Eden plecase să-i aducă pe copii ca să-i pregătească de culcare. Se făcuse deja târziu și mi-am imaginat că deja dormeau, dar Eden era ferm convinsă că trebuia să-i aibă acasă cu ea. Mi-a spus că nu s-ar liniști dacă nu ar fi acolo. Cred că, având în vedere tot ce s-a întâmplat astăzi, pot înțelege asta.

Am întins mâna și am mângâiat ușor buclele neg