Morgan și eu stăteam întinse pe patul meu, privind tavanul și sporovăind ca pe vremuri, când eram mai mici. Despre una și despre alta, despre tot ce se putea. Râdeam și chicoteam de cele mai ridicole lucruri și, trebuie să spun, mă simțeam atât de bine. Cred că eram cel mai aproape de sora mea de foarte mult timp.

„Aww, Bai, mulțumesc pentru asta!” și-a înfășurat brațul peste talia mea, în timp ce