Amelia stătea pe canapeaua din sufragerie, legănându-l pe Benjamin în brațe. Lumina caldă a soarelui de după-amiază se filtra prin ferestrele mari, aruncând o lumină blândă peste spațiu. În timp ce fredona ușor, a auzit ușa de la intrare deschizându-se, urmată de vocea inconfundabilă și entuziasmată a surorii sale, Emily.

„Amelia!”, vocea lui Emily răsuna prin casă în timp ce se repezea înăuntru.