Cora și cu mine ne întoarcem în tăcere în camera din turn. Coridoarele sunt slab luminate, luminile lor bioluminescente pâlpâind și proiectând umbre lungi și unduitoare pe pereți, ca niște spectre tăcute. Tăcerea dintre noi este apăsătoare, dar prietenoasă, amândouă pierdute în gândurile noastre. Când ajungem la cameră, schimbăm o privire scurtă înainte să împing ușa. Balamalele scârțâie încet, su