Simt cum sângele îmi fuge din obraji când ochii lui Ryan se îndreaptă încet spre mine, cu o expresie de necitit. Privirea asta – rece, calculată – îmi trimite fiori pe șira spinării, dar nu tresar. N-o să-i dau satisfacția asta.

„Ce naiba e asta, Julie?”

Respir adânc, încercând să par calmă, deși inima îmi bate nebunește în piept. „Cum ți se pare?” întreb. Mă las pe spătarul scaunului și-mi încruc