După cuvintele mamei, tăcerea se prelungește puțin prea mult.

Picioarele mele nu se mișcă.

Nici buzele.

Stau acolo cu mâinile moi pe lângă corp și ochii fixați pe ai ei. Simt cum toți ceilalți se mișcă ușor, se agită, respiră, dar parcă am fost aruncat într-un cadru înghețat, un coșmar cu încetinitorul în care singurul lucru care se mișcă este pulsația din spatele ochilor mei.

Știu că toți se uită