~ANNALISE~

— De ce dracului ai intervenit?! am urlat, azvârlind o vază cât colo prin încăpere; s-a făcut țăndări lângă ea, spărgându-se într-un milion de bucăți.

S-a uitat la mine de parcă îmi pierdusem mințile.

— Trebuie să te calmezi, Annalise, a rostit ea, iar eu am pufnit disprețuitoare.

— Să mă calmez?! Cum ai putut să-l lași să plece din sabat?! am țipat, în timp ce furia clocotea în mine.

—