Troy

Ernest m-a strâns în brațe, îmbrățișându-mă într-o strângere care-mi trosnea coastele. Rămăsesem, bineînțeles, mut de uimire când o văzusem pe Gemma în seara sosirii noastre în Pădurea de Iarnă și la vestea că nu doar că amândoi supraviețuiseră, dar aveau și un copil în absența noastră. Să-l văd pe Ernest în carne și oase era și mai bine decât vestea, totuși. Și m-am trezit povestind repede d