**Perspectiva lui Ethan**

Hărțile de pe biroul meu începeau să se amestece. Mă gândeam mai ales la eforturile de război – dar uneori și la alte chestiuni.

Rosalie. Copilul. Scrisoarea.

Nu mă puteam gândi la asta. Nu puteam să-mi las mintea să ajungă acolo, deloc…

Ea îmi făcuse cererea ei, și trebuia să o onorez și să-mi trăiesc viața așa cum își dorea ea. Doar că, cum puteam să fiu fericit fără ea