„Asta e viața, nu-i așa? Să ne dăm seama de lucruri când devine greu? Așa creștem. Și am petrecut atâția ani crescând de una singură. Acum vreau să cresc cu altcineva.”

În ochii lui se aprinde o speranță, și jur că trupul lui prinde viață. „Cu mine?”

„Cu tine, Adam.”

Zâmbește uitându-se la mâinile noastre, urmărind cum degetul lui mare se mișcă pe pielea mea. Când se uită la mine, e o răbdare acol