„Hai, lasă-mă. Erai doar un copil! Aveai intenții bune. Trebuia să ai, ce? Cinci? Șase?”

Îmi duc o mână peste gură ca să-mi ascund zâmbetul vinovat. „Trezisprezece.”

„Trezisprezece? Adam! Sun-o pe mama ta chiar acum și cere-ți scuze!”

„Știu, știu. Ți-am spus: eram un mic nemernic. Dar hei, am ieșit bine.” Zâmbesc, extra-fermecător, și-mi ridic sprâncenele. „Am fost numit chiar angelic ca adult.”

E