„Meci greu”, spune Carter în timp ce trece greoi pe lângă mine cu patinele, scoțându-și casca. „S-ar putea să fie nevoie să te țin pe tușă o vreme.”

E trecut de zece seara când mă urc în mașină și îmi las fața în mâini în timp ce căldura pornește, încălzind spațiul restrâns.

E un mare haos, iar cuvântul în sine nu pare suficient de haotic. Nu știu cine va fi mai supărat că m-a dat Carter în spate,