Garrett întinde pur și simplu mâna și prinde sticla, o strânge la piept, iar eu mă izbesc de el.

„Ești bine?” Nu mă întreabă dacă sunt intactă fizic și fără dureri. Îmi pune la îndoială sănătatea mintală, iar tonul lui indică faptul că i se pare amuzant.

„Căutam o periuță de dinți.” Îngrop cuvintele în clavicula lui. „Nu te pot săruta cu respirația de dimineață. E dezgustător.”

Ochii lui albaștri-