Perspectiva Oliviei

„Nu! Nu! Nu!”

M-am împiedicat și am căzut într-un abis adânc și întunecat. Am încercat să țip, dar nu am putut. Întunericul îmi înăbușise țipetele și-mi devora conștiința puțin câte puțin.

Nu mai era nimic la care să mă gândesc. Acesta era sfârșitul. Eram pierdută și nu-i voi mai vedea niciodată pe André sau pe Jonas. Nu era nimic ce puteam face și pur și simplu mi-am închis oc