**Perspectiva lui Frederick**

Mai bine aș fi mort! Plângeam, simțindu-mi toată nefericirea. Nici nu mai țineam minte când plânsesem ultima oară, dar acum plângeam. Nu simțeam nimic de la brâu în jos, dar fața mă durea de parcă mă omora. Se părea că asistentele alea nici nu-mi dădeau doza corectă de medicamente, pentru că mă durea îngrozitor. Și rămăsesem deformat, complet ciudat, iar cicatricile..