Perspectiva Samanthei

După un duș revigorant, mă simțeam deja mult mai bine și mai optimistă. Când m-am așezat la masă pentru micul dejun, am simțit cum stomacul meu chiorăie de foame. Am luat micul dejun râzând și povestind despre lucruri banale, în timp ce Enzo, pe ascuns, hrănea pe Cinnamon sub masă cu bucățele mici din toate, ca și cum noi nu l-am fi văzut.

Trecusem printr-o experiență oribilă