„Și?” insistă bunica, văzând că terminasem de gândit.

„Nu, nu consider că este o datorie. Spun datorie, pentru că sunt obligată prin onoare să ajut, dar chiar dacă nu aș fi, tot aș face-o. Ele sunt conectate la lupii mei. La mine. Nu m-aș întoarce împotriva lor.”

Ea dădu din cap. „Bine.” Arătă spre statuie cu buzele. „Știu că frica ta vorbește. Și e în regulă, doar nu o lăsa să te convingă să faci