M-am trezit brusc. Mama stătea deasupra mea, cu ochii ușor umflați. „Puișor?” Mi-am șters ochii.

„Mamă, e totul bine?” Am apucat telefonul de pe masă. Era șase dimineața și îmi venea să plâng. În sfârșit mă furișasem sub plapumă aproape de miezul nopții și adoram somnul.

„E dimineață. N-am vrut să te sperii, dar plec.” M-am ridicat și mi-am frecat ochii din nou.

„Ești sigură?” Am apucat-o și am