Apasă pe pagină pentru a deschide meniul rapid

CAPITOLUL O SUTĂ DOUĂSPREZECE – O DIXIE FRUSTRATĂ

MARCUS

Îmi trecui mâinile prin păr. Nu sunt în dispoziția necesară să vorbesc despre asta, dar știu că este o conversație care trebuie auzită.

„Vino cu mine,” îi trasei mâinile până am ajuns la zona piscinei de afară.

„Să zicem că acest copil este al meu, am o soție,”

„Și ce?”, Dixie își bătu joc. „Este o căsătorie contractuală, deci nu este o prob