Apasă pe pagină pentru a deschide meniul rapid
CAPITOLUL O SUTĂ DOUĂSPREZECE – O DIXIE FRUSTRATĂ
MARCUS
Îmi trecui mâinile prin păr. Nu sunt în dispoziția necesară să vorbesc despre asta, dar știu că este o conversație care trebuie auzită.
„Vino cu mine,” îi trasei mâinile până am ajuns la zona piscinei de afară.
„Să zicem că acest copil este al meu, am o soție,”
„Și ce?”, Dixie își bătu joc. „Este o căsătorie contractuală, deci nu este o prob