**Perspectiva Sarei**

Camera era apăsătoare, cufundată într-o tăcere care se apropia de sufocare. Aerul părea stagnant, un amestec de furie și frustrare care mă apăsa ca o greutate invizibilă. Stăteam pe marginea canapelei, înfigându-mi unghiile în palme în timp ce încercam să procesez vârtejul de emoții care se învârtea în mine.

Max plecase nu cu mult timp în urmă, lăsându-ne pe mine și pe mama c