*Caterina*

Ne-am îndreptat rapid spre camera noastră, mâinile lui Elio nedezlipindu-se nicio clipă de trupul meu. Puteam să-mi dau seama din zâmbetul care părea să nu-i mai dispară de pe față că era mândru de felul în care mă comportasem la întâlnire.

Eram mândră și eu. Mi-era atât de teamă când am venit în Italia că toată trauma pierderii tatălui meu mă va paraliza și mă va împiedica să fiu un at