*Natalia*

„Ea a făcut-o!” am scuipat printre dinții încleștați, aruncându-mi halatul alb pe canapeaua din camera noastră. Tot corpul meu era încordat, ca și cum eram pe cale să mă arunc cu capul înainte într-un ring de luptă. M-am întors spre logodnicul meu, care mă urma cu o expresie sumbră. „Nu pot să cred că nu mă susții în asta!”

„Sigur că te susțin.”

Tallon a repetat ce spusese de a douăsprez