*Olivia*

Băteam darabana cu picioarele în podeaua limuzinei și încercam să mă uit pe ferestrele întunecate ca să ghicesc cât mai avem până ajungem înapoi la complex. Noaptea petrecută departe fusese, fără îndoială, alegerea corectă, dar nu diminuase greutatea apelurilor pierdute ale lui Gio de pe telefonul meu sau a lucrurilor pe care mi le spusese.

Nu voiam să mai stau departe, dar nu știam la ce