*Giovani*

În ciuda privirilor mele insistente aruncate lui Alessandro, încercând să-i comunic să tacă, n-a putut să-și țină gura. Nu că aș fi vrut să-l amuțească, dar ar fi fost mai ușor de manevrat dacă nu putea vorbi.

„Ești un idiot”, a mârâit el la mine, încă în genunchi. „De ce te dracu te schimbi pe tine cu mine?”

Enzo zâmbea șiret în spatele lui, încă ținându-i pistolul apăsat pe ceafa lui A