Becca.

— O, Becca, crede-mă, e o comoară, e minunată, îmi spuse Sophia, zâmbindu-mi larg. În momentul ăsta, stăteam într-un restaurant, sorbind cafea și discutând diverse lucruri. Deasupra noastră era o lumină difuză, deși nu era nevoie să fie mai puternică, având în vedere că soarele era afară.

James își luase o zi liberă ca să stea cu copiii, în timp ce Sophia și cu mine ieșisem la cumpărături ș