**POV-ul lui Tessa**

Simțeam un nod în stomac. Nu mai suportam să stau în biroul ăsta. Acum lucra concentrată la calculator, iar eu eram paralizată pe scaun, holbându-mă la ea cu o expresie tâmpită.

Aruncă o privire spre mine, cu o sprânceană ridicată.

„Poți să pleci. Am treabă. Dar îți mulțumesc, Tessa, pentru discuție. Mi-a făcut plăcere.”

Am rămas țintuită de scaun, incapabilă să-mi simt corpul