„Asher!”

Cynthia mă urma ca o umbră în timp ce părăseam căminul și începeam drumul prin campus. Alerga ușor ca să țină pasul cu ritmul meu alert.

Nu avea să renunțe, nu-i așa?

Cu un oftat, am încetinit ca să poată merge normal lângă mine. Ultimul lucru de care aveam nevoie era să se suprasolicite din cauza mea.

Fidelă promisiunii, în momentul în care și-a tras sufletul, a început să-l foloseas