**Din perspectiva lui Mason**

Theo e neobișnuit de tăcut, și asta nu-mi place deloc. N-a scos niciun cuvânt, doar un sprijin mut, ceea ce nu-i deloc în firea lui.

Mama se apropie, așezându-se pe scaunul din fața canapelei pe care stăm noi. Tații mei o veghează din spate, cu câte o mână protectoare pe umeri.

„Cash n-a fost niciodată legătura mea”, spune mama, și simt că universul se oprește-n loc.