Axiel era mai mult decât îngrijorat din cauza surorii sale. Nu voia să i se întâmple nimic rău și doar se plimba agitat prin cameră, cu inima bătându-i foarte repede. Era la spital de cincisprezece minute bune, dar i se părea o veșnicie.

Nici măcar nu voia să stea jos sau să se întindă. Capul îi vâjâia și milioane de gânduri năvăleau peste el. Aștepta ca doctorul să iasă din salon, dar încă se oc