La o jumătate de oră după, am coborât și am zărit mașina aia veche, binecunoscută, parcată pe marginea drumului.

Marvin purta o jachetă de piele. Nu trecuseră decât câteva zile de când ne văzusem ultima oară, dar arăta mult mai răvășit. Părul îi era ușor ciufulit, iar chipul, abătut.

Dacă nu aș fi știut că e polițist, l-aș fi luat drept un golan. Când m-a văzut apropiindu-mă, a aruncat repede țiga