Jesse și cu mine ne privim fix în ochi, în miezul nopții, cu o încruntare. „Ce?” întreabă ea. „Ce e așa surprinzător în asta?”

„Chiar ai veni să ai grijă de Marigold?” șoptesc, șocată și puțin încântată. Adică, nici măcar nu m-am gândit vreodată să angajez o bonă – dar, pe de altă parte, nu m-am gândit la mare lucru în ultimele minute, în afară de cât de supărată sunt pe tata –

„Stai, te înscrii l