„Ăm…” spune Jackson ușor, uitându-se inconfortabil în lateral – o mișcare pe care a furat-o de la mine, nu pot să nu observ –

Și eu gâfâi, și mai tare acum, doar holbându-mă la el, complet uluită. Apoi, mă adun.

„Jackson!” bâigui eu, aplecându-mă înapoi ca să-l lovesc cu piciorul. Nu pentru că sunt nervoasă – pur și simplu nu-mi vine să cred că nu știam asta! „Ce naiba…!”

„Ce!?” spune el, râzând ș