Gem din nou, puternic, când Luca mă atinge, mâna lui coborând încet, alunecându-și degetele pe pielea umedă pe care o găsește acolo. Subtil, mișcându-mă fără să mă gândesc măcar, îmi depărtez picioarele mai mult, dorind ca el să mă atingă mai adânc, dorind mai mult.

„Fată bună”, murmură Luca, vocea lui torcând la urechea mea. Îmi ridic ochii spre el, vederea încețoșată, neînțelegând pentru că – pe