Yara se uită în jur și înțelese că nu mai era pe câmpul de luptă dintre magul întunecat și Dageus.

Nu mai era nici printre trupurile neînsuflețite ale soldaților, căzuți în luptă.

Aerul proaspăt îi invada plămânii, alungând mirosul de sânge, duhoarea mâniei și a urii. Tensiunea sufocantă dispăruse.

Locul acela era o oază de liniște, iar Yara inspiră adânc, admirând cerul luminos al dimineții.

Soar