Lunga călătorie spre ținuturile estice o secătuise pe Lyra de puteri, o vedeai cât era de istovită, deși nu făcea decât să stea în trăsură și să se odihnească la han, odată cu căderea nopții.

Sarcina o vlăguia mult prea repede. Nu simțise asta cât stătuse în castel, acolo unde nu avea cine știe ce activități, dar acum, în timpul acestei călătorii nesfârșite, își dădea seama că nu era deloc într-o