Din perspectiva lui Enzo

La fel de repede cum venise acel nor întunecat de fum, tot așa a și dispărut, lăsându-ne fără cuvinte în mijlocul bucătăriei lui Hazel. Ne-am uitat unii la alții cu ochii mari și inimile bătând cu putere.

Mama sărise de pe scaun și mă cuprinsese în brațe imediat ce văzuse întunericul scurgându-se prin fereastră.

— Este toată lumea bine? am întrebat după ce trecuseră câteva