Din perspectiva Clareissei

Am pornit pe trotuar.

Străzile erau liniștite. Trec câteva mașini, dar nimic constant. Până și orașul părea să se miște în slow motion.

Și la fel și noi.

Ritmul nostru era mai lent decât mi-ar fi plăcut. Părea prea casual – ca un cuplu la o plimbare leneșă de după-amiază. Dar nu asta era.

Nu era asta.

Deodată, s-a întors spre mine.

„Clairessa.”

M-am uitat la el, precaută