Alexandru

„A trecut o veșnicie de când n-a mai fost folosită intrarea asta”, am mormăit, plimbându-mi degetele de-a lungul rosturilor cu mortar ale șemineului antic de cărămidă. După ce am pipăit câteva secunde, am recunoscut locul potrivit la atingere și am îngenuncheat în fața lui. Da, era acolo – un spațiu suficient de mare, sculptat în mortar, ca să pot apuca marginile din față ale unei cărămi