Fiona a mormăit: „Lasă,” și-apoi am dispărut.

Fiona

Privirea aceea devoratoare de pe chipul lui Alexander se intensificase și mai mult de când părăsiserăm atriumul luminos, iar acum, în lumina tremurătoare a lumânărilor din dormitorul nostru, ochii lui nu mai sclipeau a aur, ci ardeau mocnit ca ambra fierbinte, incandescentă.

În timpul ceremoniei, camera ne fusese împodobită. Lumânări albe, înalte