NOAH

Eram sub duș când am fost brăzdat de o spaimă rece, iar o secundă mai târziu, țipete asurzitoare mi-au zgâriat timpanele. Apoi, un val de prezențe străine, roșii. Totul devenise un haos.

Am țâșnit din duș, transformându-mă în goană, și în loc să mă năpustesc prin castel, m-am aruncat pe fereastră. I-am predat frâiele lui Lucian, iar el a țâșnit spre marginea de est a orașului. Lupi pretutinde