Șase luni mai târziu

„Chiar nu se mai ușurează?” am gemut, ștergându-mi fruntea cu dosul palmei. Un strat fin de sudoare îmi acoperea pielea, șiroind de la o tâmplă la alta.

Nu mă adresam unei persoane anume, ci mai degrabă tuturor prietenilor și familiei adunați pentru acest eveniment istoric. Bineînțeles, privirea mi-a fost atrasă de partenerul meu, farul meu călăuzitor, cel care nu dă greș nici