„Avem pâine?”

„Da.” spune Abby, întorcându-se spre mine, anticipând ce urmează să spun. „Și brânză și salată. Dar maioneză sau muștar, nu.” Face o grimasă. „Nu ne permitem încă.” Așadar, toată lumea știe cât de săraci suntem. Mă rog, poate e mai bine așa. Măcar nu-și fac iluzii.

Când stau să dau indicații pentru prânz, aud pași grei alergând spre bucătărie. Două fete se opresc brusc când mă zăresc