„Înger.” Spune el încet, analizându-mi corpul ca și cum nu l-ar mai fi văzut niciodată. Mă face să mă simt stânjenită, dar înainte să mă pot acoperi, mă apucă de mâini și mă trage în fața oglinzii.

„Uită-te.” Zice el.

Când mă uit, îmi ia o clipă să-mi dau seama la ce se holbează. Dar apoi văd.

„Alessia?”

„În sfârșit suntem la capacitate maximă. Ți-am spus că credeam că pot face mai mult. Nu pot el