M-am întors în iad. Țipetele, frica, sângele, mă înconjoară. Cum am ajuns din nou aici? Credeam că am scăpat. Credeam că sunt liberă. Încerc să-mi amintesc ce s-a întâmplat, dar nu pot. Simțurile îmi sunt copleșite de sunetele și mirosul camerei de hrănire.

Panica pe care o simt se intensifică doar când mă uit în jur și nu-mi văd prietena. Sarah. De unde știu numele ei? Nu-mi amintesc, dar ea nu