Așa mă găsesc. Pe podea, cu capul în mâini, cu ochii arzând și fața udă de lacrimi pe care par să nu le pot opri.

— Noah... Vocea blândă și caldă a mamei taie ceața care mă înconjoară.

Ridic capul și iat-o, stând în genunchi în fața mea, cu ochii plini de îngrijorare. În momentul în care ochii mei se întâlnesc cu ai ei căprui, ceva în interiorul meu se frânge complet.

Nu gândesc; nu-mi pasă cine s