Lilly se uită la mine, apoi din nou la ușă.

— Mă întreb cine ar putea fi.

— N-am nicio idee, dau eu din umeri, încercând să cobor de pe scaun.

Înainte ca picioarele mele să atingă podeaua, Lilly mă oprește.

— Lasă că mă duc eu, spune ea, sărind jos. Tu stai acolo.

Având în vedere că oricum nu prea aveam chef să cobor, dau din cap și o privesc cum dă colțul și dispare din vedere. Câteva secunde ma