Lilly e deja în camera mea când ies din baie, cu aburii încă lipiți de piele.

E cocoțată pe marginea patului meu, într-o rochie de mătase roșie, picior peste picior, cu telefonul într-o mână și un pahar tip flaut cu șampanie în cealaltă, dând scroll printre e-mailuri de parcă nu ar urma să participe la una dintre cele mai exclusiviste gale caritabile din Paris.

„Ți-a luat o veșnicie”, zice ea fără