Ethan stă pe dreapta ei, cu un teanc de cărți deschise. Ava este așezată ușor mai sus. În ciuda bandajului de pe cap și a zgârieturilor de pe față, ea zâmbea, iar zâmbetul îi transforma chipul.

Se uită spre mine, iar zâmbetul îi dispare de pe față.

„Pleacă,” poruncește ea.

Se pare că a revenit la starea ei glacială.

„Nu se va întâmpla, Ava,” îi spun calm și mă așez pe stânga ei.

Chipul îi est